Interviu Radu Umbreș, antropolog: „La sat, lumea simte că votul are prea puțină putere“
0În alegerile prezidențiale din 2025, România rurală nu a mai răspuns comenzilor politice, transmise prin influența primarului sau a rețelei politice locale. Ceva s-a schimbat. Votul nu a mai fost, în multe cazuri, „dirijat“, ci a venit din convingere, frustrare sau neîncredere. Iar accesul la rețelele de socializare, chiar și în formele lor mai superficiale, a deschis satul românesc către alte surse de influență.
Despre cum s-a transformat logica votului în mediul rural, cât de tare prind mesajele populiste, ce diferențe există între nehotărâții de la oraș și cei de la sat și ce i-ar mai putea scoate din casă pe alegătorii care încă ezită, „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu Radu Umbreș, antropolog și conferențiar universitar la SNSPA.
„Weekend Adevărul“: Ce arată votul din 2025 despre mediul rural?
Radu Umbreș: Aceste alegeri prezidențiale au arătat destul de diferit față de alte alegeri, unde, de obicei, primarii sau alte figuri politice locale avea capacitate destul de ridicată de a direcționa voturile către candidatul propriului partid sau alianțe politice, într-o anumită măsură, bineînțeles. Dar la aceste alegeri, pentru destul de mulți alegători, votul a venit din convingere sau a fost acordat candidatului care se apropia cel mai mult de preferințele lor, cu care se identificau. Au apărut și la primele alegeri, și la repetarea lor, figuri antisistem, în special în afara partidelor mari politice – PNL, PSD –, care cam ele contează, de regulă, în rural. De aceea s-a schimbat puterea primarilor și a rețelelor politice locale, de a direcționa voturi. Practic, mulți alegători au decis să nu meargă la vot ca o formă de protest sau de sancționare a clasei politice, însă poate cu un fel de speranță că va crea un șoc care va reseta politica.
Înțelegem că influența figurilor politice locale a scăzut, însă rețelele de socializare, dar și cele personale, spre exemplu, ce rol au?
Un lucru care s-a întâmplat în lumea rurală este o penetrare destul rapidă a social media în formele ei ceva mai accesibile, mai superficiale – video, nu atât de mult partea de text. Așa că lumea satului s-a conectat destul de rapid la o lume digitală, unde nu mai e nevoie să se uite doar la cei din jur – au acces la influenceri, la oameni pe care îi urmăresc. Că e bine, că e rău, au ieșit din bula informațională a propriului lor sat. În continuare, rețeaua socială proprie are un impact destul de puternic: rudele, prietenii, copiii. Sunt lucruri pe care oamenii le discută între ei. Însă, de obicei, au în jur persoane destul de similare, adică nu prea există conflicte. Există o posibilitate ca, la sat, cei mai tineri să îi mobilizeze pe cei mai în vârstă să voteze, să tragă într-o parte sau alta, conform propriilor dorințe.
Prăpastia dintre urban și rural
Considerați că în această campanie electorală, mesajele au fost îndreptate suficient către lumea rurală?
Cred că ceea ce s-ar numi valul populist sau suveranist s-a îndreptat într-o măsură mai mare, chiar țintită, către mediul rural. Și de aceea au avut și de câștigat cu mesaje privind pământul, privind agricultura, o anumită nostalgie legată de perioada socialistă, cu un anumit discurs împotriva străinilor, Uniunii Europene. Asta rezonează mai ales cu cei din zonele rurale, unde există firme, de obicei străine, care arendează sau cumpără pământ – chiar dacă dau și locuri de muncă în același timp. Depinde fiecare individ cum beneficiază sau nu de pe urma acestor mari conglomerate agricole. În plus, au alăturat acest discurs destul de mult cu ideea pierderii locurilor de muncă și în special cu migrația, care a depopulat foarte multe zone, foarte multe sate. Acest mesaj cred că a avut un efect destul de puternic în anumite zone.
Așadar, mesajele populiste au prins în sate...
Da, pentru că problemele oamenilor sunt reale, adică nu se inventează ceva. Se ating niște nemulțumiri, niște frustrări, inclusiv pe componenta aceasta simbolică, de respect. Dacă stăm să ne gândim, în România, sau cel puțin în mediul urban, termenul de „țăran“ este folosit ca o jignire, la modul peiorativ. Astfel, se creează această opoziție simbolică între elită, care este urbană, globalistă, îndreptată către Vest, către marile capitale, iar la polul opus este această imagine, evident idealizată, într-o anumită măsură, dar mai înrădăcinată în tradiție, mai apropiată de credință, cu gusturi mai „neaoșe“, mai populare, și care este privită deseori cu dispreț sau nu cu o apreciere foarte mare de către persoanele din elită sau din partea superioară a ierarhiilor sociale. Chestia asta creează, dincolo de frustrări economice și politice, și un anumit sentiment, care a fost menționat recent de cei doi mari lideri suveraniști – ideea că sunt văzuți ca pleava societății de către „ciocoi“.
Votul de la sat: „între teamă și furie“
România rurală reprezintă aproape jumătate din toată această țară. Ce diferențe observați între votanții nehotărâți din rural și cei din urban, din punct de vedere al logicii cu care iau o decizie la alegeri?
Partea aceasta de votare cred că este destul de similară în ambele părți. Cred că și în orașe, și la sate, oameni care au votat în general cu partidele tradiționale consideră că cele două opțiuni sunt destul de stranii. Oamenii mai în vârstă, în general, consideră că cei doi candidați la care ne uităm acum sunt destul de tineri – reprezintă generațiile care au crescut, s-au dezvoltat după comunism, după 1989, așa că fiecare dintre ei, în felul lui, poate să fie destul de straniu sau destul de diferit de ei și de valorile lor. De asemenea, o mare parte – și aici, iarăși, nu cred că este o foarte mare diferență între rural și urban – o are procentul de cei care au fost dezamăgiți de valurile succesive de alegeri care tot au fost prezentate ca fiind un moment crucial, salvarea țării sau o temere imensă. Și mai toate fiind urmate, din păcate, de diverse forme de dezamăgire și de promisiune.
Ce îi mai poate scoate din casă, în mod real, pe votanții din satele românești, mai ales pe cei nehotărâți? Care este elementul care mai poate schimba ceva?
Cel mai probabil, temele care îi ating pe fiecare. Pe cei mai în vârstă, temele referitoare la pensii sau la alte ajutoare sociale, de care foarte mulți depind. La fel cum pe unii s-ar putea să îi mai scoată sentimentul opus fricii, de furie. O problemă, în lumea satului, în general, este că lumea simte că are prea puțină putere, că votul nu a contat și în trecutul recent, că toată puterea a fost la vârf. Acum, votul lor chiar s-ar putea să aducă o schimbare și să se simtă măcar o dată în viața lor o formă de putere. Cam acești doi poli cred că vor acționa în cazul celor nehotărâți: între teamă și furie.
Se încarcă comentariile...
