Premierul Bolojan vrea să taie pensiile speciale. A întrebat la CCR dacă are voie?

Eterna poveste a pensiilor speciale. Au vrut şi alţii  să le taie, dar CCR a spus „NU”, nu se poate.

Foto Mediafax

Iată declaraţia lui Ilie Bolojan:

„Până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate şi eficienţă. Vorbim despre reformă pensiilor speciale, prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea în pensie la vârsta generală”.

Ce se înţelege din această declaraţie: se elimină excepţiile reprezentate de pensiile speciale, la care doar unii au acces, calculul corect înseamnă strict cel bazat pe contributivitate, se elimină ieşirea la pensie înainte de vârsta generală.

Numai că CCR n-a fost de acord cu această intenţie, bazată pe echitate, moralitate şi eficienţă. Judecătorii CCR sunt ei înşişi beneficiari de pensii speciale, şi ar fi de mirare să renunţe la propria jurisprudenţă şi să fie acum de acord cu eliminarea lor.

Au încercat  și Băsescu-Boc, în 2010, să taie toate pensiile cu 15%, având FMI la ușă, și riscul ca România să devină nefinanțabilă. Si atunci CCR a spus „nu”, un drept câștigat legal nu poate fi luat înapoi.

Ziarista Ioana Ene Dogioiu, care nu poate fi bănuită de propagandă în favoarea regimului politic, declara la o emisiune Europa FM:

„În pofida a ceea ce crede multă lume și o percepe moral ca abuzivă, existența acestor pensii nu reprezintă un abuz în sens legal. Pensiile acestea au fost stabilite în baza unei legi – deci au reprezentat aplicarea unei legi.

Tu poți să umbli la lege, poți să o schimbi în anumite marje – mai mici, mai mari – nu discutăm asta acum. Dar ceea ce este drept câștigat, ceea ce a fost constituit ca raport juridic nu mai poate să fie schimbat pentru trecut și asta ar trebui să înțelegem.

Pentru că dăm naștere unui astfel de precedent, pentru că azi așa am vrea să fie; mâine ne putem trezi cu aruncarea în aer a altor drepturi câștigate – chiar și a pensiilor contributive la o adică.

Chiar și a Pilonului II, la o adică – pentru că chiar așa în jurul lui este o întreagă zumzăială permanentă și multe altele. Drepturile câștigate și securitatea raporturilor juridice trebuie să rămână acolo unde sunt”.

Jurisprudenţa CCR      

Nici măcar impozitarea progresivă a pensiilor speciale nu a fost acceptată de CCR.

CCR a stabilit, prin Decizia CCR 724/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată vineri în Monitorul Oficial, că "impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu aflate în plată, inclusiv a celor militare, este neconstituțională". “În ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili (câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net), textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioadă la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție”.

În alte decizii ale CCR se menţionează: judecătorii Curţii precizează că pensiile speciale nu pot fi „recalculate negativ”, acestea putând fi doar majorate de legiuitor pentru a fi „în concordanţă cu principiul neretroactivităţii legii”.

Curtea Constituţională a stabilit că, până la abrogarea lor, pensiile speciale sunt un drept legal acordat deputaţilor şi senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare, iar prin retragerea şi eliminarea acestora ar fi fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit. Cu alte cuvinte, foștii senatori și deputați rămân cu pensiile speciale.

Pensiile speciale acordate magistraţilor au la baza argumentul că aceştia nu au dreptul să susţină şi alte activităţi, aducătoare de venituri, diferite de cele din funcţia deţinută. În privinţa contributivităţii, pensiile militarilor nu se bazează pe contributivitate individuală, „contribuţiile” la fondul de pensii au fost şi sunt plătite „en gros” de către ministerele de resort.

Într-o decizie din 2020, CCR a concluzionat:

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limita de vârsta, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaţionale este neconstituţională, în ansamblul său.”

Pe ce se bazează premierul Bolojan?

Ştiind jurisprudenta CCR, nu este clar pe ce se bazează premierul Bolojan când a promis eliminarea pensiilor speciale. Şi-a întrebat juriştii din cadrul guvernului cum poate încălca deciziile CCR, când Constituţia spune că sunt general valabile şi obligatorii?

Nu este clar pe ce a mizat Bolojan când a promis ce a promis!

Preşedintele Nicusor Dan face un pas mai departe şi refuză să semneze deciziile de pensionare a 50 de magistraţi, care nu au vârsta de pensionare normală, comună cu a altor salariaţi bugetari.

Ana Birchall, jurist şi fost ministru al Justiţiei, explică într-o postare pe Facebook:

-Președintele, în această speță, NU are nicio atribuție legală alta decât de analiză “de legalitate”! Analiza de “oportunitate” este altceva și NU se aplică în acest caz.

-Conform legii în vigoare, dl. Președinte este obligat să semneze, fiind o formalitate legală, pentru că vorbim despre o procedură administrativă, obligatorie.

-Pe fond, în acest moment, acești magistrați sunt administrativ pensionați, au decizii de pensionare emise de Casa de Pensii și de CSM, doar că nu sunt puse în plată.

Forţarea Constituţiei şi a deciziilor CCR nu este o chestiune de luat în seamă, dacă ne dorim să trăim într-un stat de drept. Este adevărat ca CCR a luat şi decizii aiuristice, dar a salvat România de o posibilă preşedinţie Călin Georgescu, o catastrofă pentru  stabilitatea statului de drept, după cum rezultă din anchetele penale ulterioare deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024.

În concluzie

Nu este clar pe ce s-a bazat Ilie Bolojan când a făcut promisiunea tăierii pensiilor speciale până la sfârşitul lunii iulie, ştiind istoricul acestei „iniţiative”, şi ce a înţeles din consultarea specialiştilor constituţionali din anturajul său. Rămâne să vedem cum va proceda.

O explicaţie ar putea fi ameninţarea că dacă nu-şi poate trece legile pe care le preconizează, va demisiona. Poate aşa vrea să plece de la conducerea guvernului, unde s-a lovit de opoziţia PSD şi de o misiune cvasi imposibilă, aceea de a diminua deficitul bugetar. Ar fi o ieşire aproape demnă. Am încercat, n-am reuşit, adio și vă las cu bine!