Cum ne ucide canicula: de la insolația fulgerătoare la deshidratarea tăcută. Tahicardie vs. transpirație

Decesele cauzate de expunerea la căldură sunt, din păcate, o realitate tot mai frecventă în fiecare sezon estival. În timp ce Europa de Vest a înregistrat în 2025 un record absolut al temperaturilor, cu cea mai fierbinte lună iunie de până acum, la nivel global s-a consemnat al treilea cel mai cald iunie din istorie. Și în Europa de Sud-Est, inclusiv în România, temperaturile au fost extrem de ridicate, chiar dacă nu la fel de intense ca în Occident, însă valurile de caniculă au agravat situația.

Femeile și bărbații reacționează și luptă diferit cu canicula care arde Europa Colaj

În acest context, specialiștii explică ce se întâmplă, de fapt, în corpul uman când temperaturile cresc vertiginos și când căldura poate deveni fatală, care sunt simptomele care ne avertizează și care sunt grupele de risc cele mai vulnerabile. De asemenea, ne învață și cum să prevenim efectele periculoase ale caniculei și de ce este atât de greu de diagnosticat și raportat corect acest tip de decese.

Cum afectează canicula corpul uman: riscuri și consecințe

Primul aspect esențial în condiții de caniculă este temperatura periculoasă pentru organism. Odată ce temperatura corporală depășește 40°C, corpul începe să funcționeze defectuos. La valori de peste 42–43°C, daunele pot deveni ireversibile, explică Rosa Pérez, coordonatoare de informare științifică în cadrul Societății Spaniole de Medicină de Urgență și Situații de Urgență (SEMES), citată de El Español.

Cele mai afectate organe sunt creierul, inima și rinichii.

Creierul și reglarea temperaturii corpului: când apare colapsul

Creierul este primul organ care suferă în mod grav – stările de confuzie și letargie reprezintă semne timpurii. Hipotalamusul, centrul responsabil cu reglarea temperaturii corpului, cedează primul la temperaturi extreme.

Impactul caniculei asupra inimii

De aici, urmează un efect în lanț care poate duce la un colaps multiorganic. Pentru a se răci, corpul începe să transpire, iar inima este nevoită să bată mai rapid pentru a provoca vasodilatația și a trimite mai mult sânge către piele. Acest efort suplimentar poate suprasolicita sistemul cardiovascular, cu consecințe fatale.

Cum suferă rinichii în timpul caniculei

Nici rinichii nu scapă: în lipsa lichidelor, aceștia încearcă să conserve apa cât mai mult, reducând filtrarea. Resursele rămase sunt direcționate către producerea de transpirație, însă organismul devine rapid epuizat, iar echilibrul intern este compromis.

În astfel de situații, cantitatea de urină scade considerabil. Dacă rinichii își încetează activitatea pentru o perioadă prea lungă, poate apărea o intoxicație a organismului cauzată de acumularea toxinelor care ar trebui eliminate prin urinare. „Poate deveni o afecțiune mortală”, avertizează dr. Pérez.

Deshidratarea și lipsa oxigenului, factori de risc majori

Combinația dintre deshidratare, suprasolicitarea inimii și lipsa oxigenului — în condițiile în care temperaturile ridicate îngreunează respirația — poate avea consecințe grave, explică Marta González, membră a Societății Spaniole de Sănătate Publică și Administrație Sanitară.

Categorii vulnerabile la caniculă: cine riscă cel mai mult. Simptome

Este esențial să ținem cont de categoriile de persoane pentru care temperaturile ridicate reprezintă un risc mai mare. Printre acestea se numără copiii și vârstnicii, deoarece organismul lor nu își poate regla eficient temperatura internă. De asemenea, persoanele cu afecțiuni preexistente sunt vulnerabile, întrucât căldura poate destabiliza aceste boli.

Pérez subliniază și o diferență între sexe în ceea ce privește reacția la caniculă: femeile transpiră, în general, mai puțin decât bărbații, iar în cazul lor organismul compensează printr-o tahicardie mai accentuată pentru a menține reglarea temperaturii corporale.

Fulgerător sau progresiv: cum acționează căldura extremă asupra organismului

Atunci când vorbim despre decese cauzate de caniculă, nu ne referim la un singur tip de manifestare. „Insolațiile pot fi fulgerătoare”, explică purtătoarea de cuvânt a Societății Spaniole de Medicină de Urgență (SEMES). Totuși, efectele expunerii la temperaturi ridicate pot fi tragice și după câteva ore sau chiar zile de la incident.

Insolația severă este un efect direct, cu simptome clare: confuzie, oboseală extremă, amețeli, dureri de cap intense și, uneori, greață, explică cele două specialiste. Pielea devine roșie, uscată, iar persoana nu mai poate transpira.

Dacă creierul nu mai reușește să trimită semnalele necesare pentru reglarea temperaturii și inima intră într-o stare de tahicardie (bătăi accelerate), se poate ajunge rapid la un eșec multiorganic, care poate provoca decesul pe loc, avertizează coordonatoarea de comunicare a SEMES.

Există însă și cazuri în care moartea apare progresiv, ca urmare a supraîncălzirii. De exemplu, în cazul deshidratării severe, organele încep să cedeze treptat, iar colapsul poate surveni în decurs de 24 până la 48 de ore de la expunerea prelungită la căldură, explică dr. Pérez.

Acest tip de deces lent poate apărea și dacă inima este suprasolicitată pentru o perioadă îndelungată. Tahicardia prelungită poate duce la cedarea inimii și, în final, la colaps.

În oricare dintre aceste scenarii, dr. Pérez precizează că persoana nu trece printr-o agonie prelungită: „Totul se întâmplă rapid”. Înainte de deces, creierul intră într-o stare de letargie și se poate ajunge chiar la pierderea cunoștinței.

Reprezentanta SEMES adaugă că, în cazurile în care moartea nu survine instantaneu, ci la câteva ore sau zile după expunere, persoanele pot resimți tahicardie sau semne de deshidratare, însă nu acuză durere propriu-zisă.

Un diagnostic dificil: de ce decesele cauzate de căldură sunt subraportate

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, anual, aproximativ o jumătate de milion de oameni mor din cauza căldurii extreme. Totuși, dr. Pérez crede că această cifră este departe de realitate: „Foarte mulți oameni mor în propriile locuințe”, subliniază ea.

În Spania, datele oficiale arată că în 2024 au fost înregistrate 17 decese cauzate de insolație, potrivit Ministerului Sănătății. Însă sistemul MoMo (Monitorizarea Mortalității Zilnice) nu face o distincție clară între aceste cazuri și alte decese atribuite temperaturilor ridicate.

Și Marta González, reprezentantă a Societății Spaniole de Sănătate Publică (SESPAS), atrage atenția că este dificil să atribui căldurii excesive rolul de cauză unică a decesului. Medicii care constată moartea nu menționează de obicei căldura drept factor principal, ci înregistrează ca diagnostic principal organul afectat — de exemplu, insuficiență renală, infarct sau accident vascular cerebral.

Iar purtătoarea de cuvânt a SEMES confirmă acest lucru. Majoritatea victimelor sunt persoane în vârstă, cu boli cronice preexistente, iar în astfel de cazuri este dificil de stabilit dacă decesul a fost cauzat direct de căldura extremă sau de alte complicații ale stării de sănătate.

Prevenția salvează vieți: cum ne protejăm de efectele caniculei

Cele două specialiste subliniază cât de importantă este prevenția atunci când vine vorba despre efectele căldurii extreme și oferă câteva recomandări esențiale.

În primul rând, trebuie evitate toate activitățile fizice între orele 12:00 și 16:00 — fie că vorbim despre ieșitul afară, fie despre treburi casnice solicitante.

„Nu ar trebui să facem nimic care solicită organismul și direcționează sângele către mușchi”, avertizează dr. Pérez. Dacă este necesar să ieșim din casă, e esențial să căutăm zone umbrite și să purtăm ceva pe cap pentru a preveni insolația. Hainele ar trebui să fie lejere, în culori deschise și din materiale naturale, adaugă specialistele.

Unul dintre cele mai importante sfaturi este hidratarea constantă — trebuie să bem apă chiar și atunci când nu simțim senzația de sete, subliniază Marta González. La fel de important este ca locuințele să fie bine izolate, pentru a menține o temperatură suportabilă în interior și a împiedica pătrunderea căldurii excesive.

La nivel colectiv, este nevoie de mai multă conștientizare. Specialistele sunt de acord că societatea trebuie să acorde mai multă atenție prevenirii, iar autoritățile să joace un rol activ în educarea populației și transmiterea mesajelor de avertizare. „Acest tip de decese poate fi prevenit”, conchide dr. Pérez.