Bolojan a anunțat al doilea pachet de măsuri fiscale. Consilii de conducere reduse şi indemnizaţii plafonate. Ce mai are Guvernul în vizor
0Premierul Ilie Bolojan a prezentat al doilea pachet de măsuri fiscale, care vizează reducerea deficitului bugetar, restructurarea companiilor de stat, combaterea evaziunii fiscale și eficientizarea sistemelor publice.
UPDATE Deficitul bugetar ar putea fi sub 8% în 2025
Întrebat care este o țintă realistă pentru deficitul bugetar în acest an, premierul a declarat că „vom face tot ceea ce este posibil ca planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul și a reintra pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o anii trecuți să o facem. Nu mai avem nicio soluție anul acesta să intrăm sub 7%, sperăm să fim sub 8%, și anul viitor trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți”.
Impozitarea proprietăților va reflecta valoarea de piață
Referitor la modificarea modului de calcul al impozitelor pe proprietate, premierul a explicat că se lucrează la un sistem nou, care să reflecte cât mai fidel valoarea reală a imobilelor: „Calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale. Valoarea este dată și de suprafața acesteia, și de localizarea în acea localitate. Toți acești indicatori vor fi analizați și, în funcție de ghidul notarilor sau de evaluările primăriilor, vor fi stabilite mecanismele de impozitare în așa fel încât acestea să reflecte valoarea de piață”.
Bolojan a precizat că un imobil din București, de exemplu, ar trebui să fie impozitat diferit față de unul dintr-un alt oraș: „Pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât într-un alt oraș reședință de județ și așa mai departe. Trebuie să reflecte această valoare de piață”.
Noul sistem de impozitare ar urma să fie prezentat până la 1 septembrie și implementat de la 1 ianuarie 2026.
Despre propunerile Dianei Șoșoacă și taxa pe mașini poluante
În ceea ce privește propunerile europarlamentarului Diana Șoșoacă, premierul a precizat: „Mi se pare normal să primesc un europarlamentar care îmi solicită asta. Cu toți cei care m-am întâlnit au venit cu idei, unele care puteau fi puse în practică, altele care nu”.
Premierul a evitat un răspuns clar privind introducerea unei taxe pe mașinile poluante, dar a dat de înțeles că este un subiect aflat în discuție alături de cel al impozitării proprietății.
Întrebat dacă este posibil ca noua lege a salarizării să fie finalizată până la sfârșitul anului, Bolojan a fost rezervat: „Sunt rezervat că le putem face pe toate în câteva luni de zile.”
În privința impactului bugetar al celor două pachete de reforme, a anunțat că „domnul ministru Nazare va prezenta impactul săptămâna viitoare.”
Legat de regia RA-APPS, premierul a promis mai multă transparență: „Vom asigura transparența necesară și la RA-APPS.”
Despre reforma pensiilor speciale și a magistraților
Premierul a subliniat că orice proiect legislativ poate fi contestat la Curtea Constituțională, dar Guvernul va avea grijă ca reformele să fie solide: „Ele trebuie făcute temeinic, în așa fel încât să respecte prevederile legale, și asta vom face pentru toate proiectele de legi”.
UPDATE Cheltuielile din Sănătate și rolul ANAF în combaterea evaziunii fiscale
Referitor la declarațiile ministrului Sănătății, care a spus că nu există o propunere oficială de tăiere a sporurilor, premierul a explicat: „Ne bazăm pe reglementările casei de sănătate. Avem creșteri pe care nu le putem suporta în ritmul acesta. Nu există nicio legătură între rezultatele spitalului și cheltuielile lui. Nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor din sănătate. Dar fiecare manager în parte hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care o prevede legea.”
Rolul ANAF și SRI în combaterea evaziunii fiscale
Întrebat despre măsurile pentru sporirea capacității ANAF de a combate evaziunea fiscală și despre rolul serviciilor de informații, premierul a subliniat că „conducerea ANAF știe aceste cazuri, nu poți să acumulezi datorii imense și să nu te întrebe nimeni ce faci, fără să te ajute nimeni din sistem. Astfel de situații trebuie reduse la maxim. Președintele ANAF va explica exact ce măsuri vor fi luate pentru eficientizare.”
Bolojan a adăugat că orice sprijin din partea instituțiilor abilitate, inclusiv parchete sau servicii de informații, „este binevenit atâta timp cât se respectă prevederile legale.”
Premierul a recunoscut și că ANAF încă nu este digitalizat complet, ceea ce reduce capacitatea de detectare a evaziunii: „Controalele trebuie făcute pe baza unei analize de risc și pentru că ANAF-ul încă nu este digitalizat, capacitatea lor de a detecta este slabă.”
UPDATE Reducerile salariale, criticile PSD și situația Tarom
Referitor la propunerea vicepremierului Anastasiu privind reducerea benevolă a salariilor managerilor companiilor de stat, Bolojan a spus: „Fiecare om poate face gesturi. Cei care mă știu că în general nu fac gesturi populiste. Vă voi anunța dacă e cazul să fac așa ceva.”
Criticile din coaliție și perioada dificilă
Premierul a mulțumit tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea programului guvernamental, recunoscând că măsurile adoptate sunt dificile și nu au fost dorite de nimeni în mod special: „Este o realitate. Înțelegând dificultățile, nu ne așteptăm la aplauze pentru acest lucru. Dar asta e o perioadă tranzitorie. Nu trebuie să revenim la practici care nu ne-au ajutat. Trebuie să le explicăm românilor că trebuie să ne gospodărim mai bine banii.”
Despre situația Tarom și necesitatea unui plan strategic
Întrebat dacă este nevoie de privatizarea Tarom, premierul a răspuns: „Nu am o soluție, pentru că altfel aș fi managerul de la Tarom. Dar cred că e mult loc de mai bine la Tarom. Vă rog să vă uitați la Polonia, unde este compania lor națională.”
El a subliniat că „România poate fi conectată cu lumea și printr-o companie românească, administrată profesionist, cu flote cumpărate cu cap. E nevoie de un plan și o strategie.”
Măsuri pentru multinaționale în viitoarele pachete
Despre viitoarele pachete fiscale, premierul a confirmat că vor include măsuri referitoare la multinaționale, în special pe partea de control a prețurilor de transfer: „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român. Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale, cu atât este mai bine.”
El a mai adăugat că au existat situații când proiecte de lege inițiate în opoziție au fost abandonate odată ajunse la guvernare, ceea ce subliniază dificultățile reformelor fiscale.
UPDATE „Parlamentul poate funcționa cu 300 de parlamentari”
În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, premierul Ilie Bolojan a oferit clarificări privind reformele fiscale și administrative ce vor fi implementate în perioada următoare.
Întrebat dacă în pachetul fiscal există o măsură care să vizeze un Parlament cu 300 de membri, Bolojan a răspuns: „Cred că Parlamentul poate funcționa cu 300 de parlamentari. Proiectele trebuie să aibă suport, când va exista această susținere. Nu îmi place să spun că unii vor, alții nu vor.”
Reducerea numărului de primării, o decizie pentru viitor
Referitor la o posibilă reducere a numărului de primării prin comasări sau fuziuni, premierul a precizat că „vor fi probabil primării la care personalul „umflat” va trebui să fie redus. La altele, poate vor trebui să își angajeze, unde nu au destui.”
Despre fuziunea localităților, el a explicat: „Poate să fie un subiect discutat serios după ce acest prim pachet va fi pus în practică. În general, fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat. Aplicarea discuțiilor nu s-ar putea face decât în 2028.”
Bolojan a asigurat că există „un acord de principiu” în coaliție pentru reformele propuse, iar „grupul de lucru va lucra pe aceste componente în așa fel încât în a doua jumătate a lunii iulie să vină un pachet cu detalii.”
Posibilă majorare a taxelor după 15 octombrie?
Întrebat despre riscul unor noi majorări de taxe după evaluarea Comisiei Europene din 15 octombrie, premierul a explicat: „Până în octombrie ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri, care țin de jaloane, de prioritizarea investițiilor etc. Sper ca estimările și efectele măsurilor să recâștige încrederea piețelor și a CE, astfel încât după octombrie să lucrăm la probleme mai mici, care nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta și să nu fim puși în situația să creștem iar taxe și impozite. Nimeni nu își dorește asta. Această perioadă dificilă sper să fie cât mai scurtă.”
Colaborarea cu președintele Nicușor Dan
Întrebat dacă a discutat cu Nicușor Dan despre măsurile guvernamentale, premierul a spus: „Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental, sunt parte a programului de guvernare, deci e nevoie să îl punem în practică. Pe componenta de Apărare, de Politică Externă lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.”
În privința reformei companiilor de stat și a observațiilor venite din partea PSD, Bolojan a declarat: „M-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri și vom ține cont de ele. Nu văd o problemă.”
În ceea ce privește termenul de aplicare, premierul a precizat că partea legislativă ar trebui adoptată până cel târziu în august, iar efectele să se vadă treptat, până la finalul anului.
UPDATE O nouă lege de salarizare
Guvernul lucrează la o nouă lege a salarizării, care va urmări echilibrarea sistemului public de plată fără a reduce veniturile actuale. „Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă”, a declarat Bolojan, subliniind că actualul sistem este dezechilibrat și lipsit de coerență.
Premierul a propus ca funcționarii care au deja dreptul legal de a ieși la pensie să poată beneficia de acest drept, pentru a evita un val de plecări bruste din sistem. „Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o derogare, ca să nu avem o plecare masivă din sistem”, a explicat el.
Ilie Bolojan a subliniat că una dintre prioritățile Guvernului pentru această vară este asigurarea finanțării europene și deblocarea proiectelor legate de jaloanele din PNRR. „Este o prioritate ca în această vară să asigurăm finanțarea pentru fondurile europene, să îndeplinim jaloanele, să deblocăm tot ce ține de fonduri europene.”
UPDATE „Trebuie să creștem vârsta de pensionare a magistraților”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că unul dintre jaloanele asumate de România este reforma pensiilor speciale, cu un accent inițial pe pensiile magistraților, urmând ca măsurile să fie extinse și către celelalte categorii speciale.
Premierul a criticat actualul sistem care permite pensionarea timpurie a magistraților, susținând că acesta nu mai este sustenabil. „Avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani. A fost o doamnă care a lucrat până la 60 de ani, o să mă duc să îi dau un buchet de flori”, a spus Bolojan.
El a explicat că, în prezent, o persoană care intră în sistem imediat după absolvirea facultății poate ieși la pensie înainte de 50 de ani: „Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.”
Premierul a atras atenția că sistemul actual pune o presiune uriașă pe buget și pe generațiile active: „Nu mai avem oameni în economie și, în câțiva ani de zile, nu va mai fi nimeni care să ne plătească pensiile. Atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare, poți întoarce ceva pentru țara asta.”
Reformă și în calculul pensiei
Ilie Bolojan a vorbit și despre revizuirea modului de calcul al pensiilor speciale: „Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă, în general, un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.”
El propune o formulă mai echitabilă: „Cred că o formulare corectă și cinstită este 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui ‘dar nu mai mult decât ultimul salariu’. Este o prevedere bună, corectă și cinstită.”
Premierul a precizat că aceste propuneri vor fi discutate cu reprezentanții magistraților înainte de a fi transformate în legislație: „Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție. După consultarea magistraților, să venim cu o variantă corectă. Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.”
UPDATE Reforma administrației publice
Guvernul lucrează și la un nou pachet de măsuri care vizează reforma administrației publice. Pachetul este coordonat de un alt grup de lucru, condus de ministrul Cseke Attila, și va fi implementat după consultări cu autoritățile locale.
Printre măsurile anunțate se numără și revizuirea impozitării proprietății, jalon asumat prin PNRR, dar și introducerea unui principiu de responsabilitate fiscală: „E nevoie să le creștem capacitatea administrativă: ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi de la stat dacă nu ți-ai achitat datoriile.”
Descentralizarea, în prim-plan: jocurile de noroc, sub controlul primăriilor
O componentă esențială a pachetului este descentralizarea deciziilor, inclusiv în ceea ce privește industria jocurilor de noroc. „Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia, de exemplu, în municipiul Constanța, unde, pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea”, a declarat Bolojan.
„Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc”, a adăugat el.
Premierul a criticat lipsa de acțiune în administrarea unor active publice, mai ales în zona sportivă, unde descentralizarea nu a fost aplicată: „Avem o grămadă de active în paragină, care nu au susținut această descentralizare, de frică să nu își piardă funcțiile.”
Bolojan a cerut o reformă a modului în care sunt normate posturile în administrația locală, în funcție de populația reală: „Avem orașe în România cu 1.900 de locuitori, dar salarizarea și numărul de angajați sunt la nivel de oraș mare. Normările trebuie făcute pe baze reale.”
Evaluarea funcționarilor și alocarea fondurilor în funcție de performanță
Premierul a susținut că funcționarii trebuie să fie evaluați periodic, iar acest lucru este prevăzut într-un proiect de lege aflat în Parlament: „Trebuie să evaluăm funcționarii, în așa fel încât să existe o evaluare periodică. Dacă îți faci datoria, dacă nu…”
De asemenea, a anunțat că sprijinul financiar guvernamental va fi corelat cu gradul de colectare a impozitelor la nivel local: „Este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie proporționali cu încasarea impozitelor.”
UPDATE „Trebuie să limităm eșalonările”
Bolojan a cerut măsuri mai dure în ceea ce privește colectarea veniturilor la buget. „Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca. Avem arierate enorme acumulate, sunt responsabilități importante în structura ANAF”, a declarat premierul.
El a criticat faptul că anumite companii au fost protejate în ultimii ani de controale reale: „Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.”
Pentru a eficientiza activitatea ANAF, premierul a anunțat că va propune limitarea mandatelor pentru cei aflați în funcții de conducere și introducerea unor indicatori clari de performanță. De asemenea, a subliniat importanța specializării în controlul prețurilor de transfer și a oferit o direcție clară în privința motivării personalului: „Sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele impuse în procese-verbale, ci pe cele efectiv încasate.”
„Acesta este un domeniu foarte important, în care, în afara pachetului legislativ, toate instituțiile trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect”, a adăugat premierul.
Sănătatea, un sistem care consumă tot mai mult și livrează tot mai puțin
O altă direcție de reformă anunțată vizează sistemul de sănătate. „A doua direcție importantă: reducerea risipei din sistemul de Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate”, a precizat Bolojan.
Datele arată o creștere semnificativă a cheltuielilor în acest domeniu: „În 2014-2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului era de 11%, acum au crescut la 14-16%. De exemplu, 2021 - 49 de miliarde, 2022 - 54 miliarde, 2023 - 59 de miliarde, 2024 - 73 miliarde, 2025 - estimat 77 de miliarde.”
Premierul a atras atenția că aceste creșteri nu sunt justificate de îmbunătățirea serviciilor medicale: „Dacă sumele au crescut, dar percepția asupra sistemului de sănătate nu s-a îmbunătățit, avem o problemă.”
De ce persistă risipa: salarii, sporuri și decontări umflate
Printre cauzele risipei, Bolojan a identificat extensia necontrolată a cheltuielilor de personal și lipsa legăturii dintre salarizare și performanță: „Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări dedicate cheltuielilor de personal și nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță.”
A semnalat și un sistem neclar de autoritate în spitale: „Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu îi numește directorul spitalului, ci facultatea de medicină sau universitatea. De cine credeți că va asculta?”
Totodată, a criticat modul în care spitalele ocolesc plafonarea sporurilor: „Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria în fondul de salarii, și atunci baza la care se aplică 30% e mult mai mare.”
Bolojan a punctat și problema decontărilor fictive: „Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM. Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele sunt mai mari pe care le primești, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. Casele trebuie să își facă datoria și să verifice mai bine.”
„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. Pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamente scumpe, și aceste medicamente inovative sunt mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli.”
Bolojan a cerut intervenția rapidă a autorităților responsabile: „Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății cât și CNAS să intervină, și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri.”
Un alt fenomen care alimentează risipa din sistem este legat de concediile medicale, a căror frecvență crește suspect în anumite perioade: „Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile. Nu te poți îmbolnăvi programat.”
Premierul a adus în discuție și abuzul de investigații medicale costisitoare: „Avem un număr de RMN-uri, CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat, am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile. Dacă vrem să avem un sistem de sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa. E un domeniu foarte important.”
UPDATE Grup de lucru pentru reforma companiilor și veniturilor bugetare
Premierul Ilie Bolojan a adus noi clarificări privind reforma companiilor de stat și măsurile fiscale care urmează să fie implementate. Potrivit premierului, a fost înființat un grup de lucru dedicat pachetului de măsuri economice, condus de Dragoș Anastasiu, în colaborare cu ministerele care au calitatea de autorități tutelare pentru marile companii de stat. Scopul acestuia este dublu: eficientizarea întreprinderilor publice și îmbunătățirea colectării veniturilor la buget.
Bolojan a oferit exemple concrete care arată amploarea risipei din sistem: „Unul din indicatorii bancari după care poți judeca o bancă este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 net, cu comitete, cu indemnizații maxime, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile din piață. Toate băncile statului, să fim bine înțeleși.”
Un alt caz semnalat este cel al companiilor de transport: „Mă gândesc de exemplu la CFR sau Metrorex, în fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifra de afaceri, are 80% din subvenții și doar 20% din venituri proprii. În Europa, subvenționarea este în medie între 30 și 60%. În Marea Britanie, treburile funcționează fără subvenții. Iar noi suntem în situația cu 80% subvenție, de-abia suntem pe zero.”
Premierul a avertizat că, fără intervenții rapide, dezechilibrele se vor adânci: „Astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. Dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem, vom reveni de unde am plecat.”
Creșterea gradului de colectare și digitalizarea ANAF
Pe lângă reforma companiilor de stat, Bolojan a vorbit despre nevoia urgentă de a îmbunătăți colectarea veniturilor fiscale. „O altă componentă importantă: modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a ne încasa veniturile. E o direcție importantă: să ne creștem gradul de încasare.”
El a criticat lipsa de controale în zone cunoscute pentru munca la negru: „Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să faci controale serioase. Sunt zone, cum sunt construcțiile, unde se știe, dar trebuie să se facă controale.”
Premierul a subliniat și nevoia de finalizare a digitalizării ANAF: „E o poveste fără sfârșit. Trebuie să modificăm legislația, și este un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna.”
UPDATE Reducerea drastică a numărului de societăți gestionate de AMEPIP
Printre modificările legislative pregătite de Guvern se numără o reformă a rolului AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice), care, potrivit premierului, gestionează în prezent un număr mult prea mare de societăți.
„Vom propune modificarea de legislație ca numărul de societăți care sunt gestionate de AMEPIP să nu mai fie 1400, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, iar numărul acesta să se reducă la maximum 200”, a declarat Bolojan.
Premierul a criticat ineficiența actuală din multe companii de stat, unde structurile de conducere sunt supradimensionate: „Sunt societăți cu mai mulți oameni în consiliile de administrație decât angajații.” În acest context, Bolojan susține că membrii conducerii trebuie să fie trași la răspundere pentru performanță: „Cei care sunt în conducere trebuie să se zbată din greu să atingă indicatorii, pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic printr-o proastă administrare înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră.”
Șeful Guvernului a recunoscut că implementarea acestor schimbări nu va fi ușoară: „Nu o să fie simplu, pentru că această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera această situație.” Premierul transmite astfel un semnal clar că reforma companiilor de stat va continua cu fermitate, chiar și în fața rezistenței din interiorul sistemului.
UPDATE „Vom modifica legislația”
„Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate. Nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori.”
Premierul a remarcat că indicatorii financiari actuali sunt reduși și neconcludenți: „Nu există indicatori care să arate clar că, la o societate care este în pierdere, există indicatori relevanți.”
„Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.” Măsurile vizează creșterea eficienței companiilor publice și reducerea cheltuielilor nejustificate.
„E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor de stat, calcularea corectă a numărului de angajați, profiturile suplimentare să revină statului”, a adăugat premierul.
Bolojan a anunțat și o măsură radicală în cazul societăților ineficiente: „E nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutiv.”
Reforma companiilor de stat
„Îmbunătățirea va depinde de măsurile care vor fi implementate în perioada următoare și cum vor fi puse ele în practică. Trebuie să evităm să revenim la măsuri populiste. Dacă vom continua cu risipa, probabilitatea de a reveni într-o situație foarte complicată va fi foarte mare și măsurile vor fi mult mai dureroase”, a declarat premierul.
Bolojan a insistat asupra nevoii de stabilitate politică și de continuare a reformelor. Una dintre cele mai importante măsuri anunțate pentru perioada următoare este reforma companiilor de stat.
„Care vor fi următoarele pachete pe care le pregătim în următoarele două săptămâni: Reforma companiilor în care acționar majoritar este statul. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care le administrează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează.”
Premierul a punctat că această reformă urmărește pierderi mai mici, servicii publice de mai bună calitate și profituri mai mari pentru stat, care să poată fi reinvestite. „Mă refer la pierderi mai mici, la o mai bună calitate a serviciilor oferite, chiar la profituri mai mari pe care statul să le poată investi și, în general, o bună administrare a acestor active.”
Bolojan a anunțat că de săptămâna viitoare vor fi publicate toate datele legate de conducerea acestor companii și de indicatorii financiari. „Vom publica de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță”, a precizat el.
UPDATE Premierul anunță noi măsuri de austeritate
Premierul Ilie Bolojan oferă noi detalii cu privire la direcțiile de acțiune ale Guvernului în această perioadă.
„Suntem la finalul unei săptămâni și vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie”, a transmis Bolojan.
Acesta a reamintit că pachetul fiscal bugetar prezentat în Parlament urmărește două obiective principale: „Este primul pachet care are două direcții importante pentru reducerea deficitului: cea de a crește veniturile și a doua direcție, să plafonăm cheltuielile și să le scădem”.
Premierul a subliniat că măsurile propuse au fost de natură structurală și au avut și un scop strategic: „Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale, în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor.”
Potrivit lui Bolojan, răspunsurile au fost încurajatoare: „Am constatat că avem o reacție pozitivă și ați văzut marți poziția comisarului pe problemele economice. De asemenea, a doua zi am lansat o emisiune de bonduri pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită pe care au avut-o piețele.”
Știrea inițială
Tema anunțată a conferinței este prezentarea proiectelor de reformă ale Guvernului pentru perioada următoare.
Angajarea răspunderii pentru măsuri dure
Conferința vine la doar câteva zile după ce, pe 7 iulie, Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru un alt pachet de măsuri fiscale. Acesta include creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sistemul public în anul 2026.
În discursul susținut atunci în fața parlamentarilor, Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile sunt dure: „Știu că aceste măsuri nu sunt populare”, a spus el, adăugând însă: „le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere”.
Adevărul va transmite în direct conferința premierului.
Se încarcă comentariile...
