De ce reformele Justiției bat pasul pe loc, de ce rămâne corupția un risc ridicat în sectorul public
0De ce să plătești ca partid politic la guvernare, ca pe reclame, articole în presă pentru un raport critic pe Justiție, în care Comisia Europeană constată și menționează mai multe lucruri negative și doar ”unele progrese suplimentare” privind îndeplinirea recomandărilor de către România în Raportul pe 2023 privind statul de drept?
Anul trecut a fost prezentată ca o mare victorie închiderea MCV.
„De la 15 septembrie 2023, în conformitate cu decizia din 2006 de instituire a mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a închis în mod oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referință și a dat curs tuturor recomandărilor stabilite în cadrul mecanismului. Monitorizarea continuă în temeiul raportului privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre ale UE.”
Recent, a fost publicat Raportul Comisiei Europene pe 2023 ( (http://romania.representation.ec.europa.eu/news/raportul-din-2024-privind-statul-de-drept), privind reformele în Justiție, document care pare să nu fi stârnit atât de mare interes în rândul guvernanților, cu unele excepții evidențiate de unele articole plătite de PNL, care se laudă cu progresele înregistrate în ”cel mai bun raport de până acum în ceea ce privește capitolul Justiție!”- așa cum îl consideră ministrul de resort Alina Gheorghiu.
România a înregistrat „numeroase progrese semnificative” anunță ministrul Justiției, Alina Ghorghiu, în timp ce raportul Comisiei Europene menționează doar unele „progrese suplimentare” privind îndeplinirea recomandărilor făcute anul trecut țării noastre!
Dar publicarea ultimului raport scoate în evidență chestiuni negative foarte importante care afectează statul de drept și cetățenii în România, reforme și recomandări neîndeplinite, care par să nu-i afecteze prea mult pe guvernanți și pe politicienii aflați la butoane în acest timp.
Independența justiției
”Percepția cu privire la independența sistemului judiciar din România rămâne în continuare la un nivel mediu, atât în rândul publicului larg, cât și al întreprinderilor. În ansamblu, 52 % din populația generală și 56 % din întreprinderi percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2024 . Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar în rândul publicului larg a crescut ușor în comparație cu 2023 (51 %) și a crescut în comparație cu 2020 (37 %). Nivelul independenței percepute a sistemului judiciar în rândul întreprinderilor rămâne la același nivel ca în 2023 (56 %) și este în continuare mai ridicat decât în 2020 (53 %)5”.
Printre cele mai importante constatări ale experților conținute în raport: corupția, prescripția, finanțarea partidelor politice.
Comisia Europeană a precizat că „punerea în aplicare a Strategiei anticorupție 2021-2025 rămâne pe drumul cel bun. Autoritățile mențin un bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, reacția legislativă întârziată privind termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor”.
„Achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, deoarece este un sector cu prioritate ridicată, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la corupție în domeniul achizițiilor publice”.
„În ciuda unui cadru juridic solid și a aplicării de sancțiuni, se pare că unele partide politice și-au sporit finanțarea mass-media private pentru publicitate politică”.
„Cadrul juridic privind accesul la informații nu s-a îmbunătățit încă”.
„Reacția legislativă întârziată cu privire la termenul de prescripție a continuat să ducă la închiderea multor cazuri de corupție și la anularea condamnărilor. O serie de sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost ulterior anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție”.
„Raportul din 2023 privind statul de drept a luat act de preocupările legate de unele cazuri de sancțiuni disciplinare în legătură cu anumiți magistrați. Potrivit părților interesate, practica CSM nu respectă întotdeauna standardele stabilite de ICCJ, iar câteva sancțiuni disciplinare continuă să ridice semne de întrebare. Căile de atac prin intermediul controlului jurisdicțional rămân o garanție juridică eficientă, mai multe cazuri de sancțiuni fiind considerate nejustificate și, în cele din urmă, anulate de ICCJ . Cu toate acestea, astfel de proceduri necesită timp și nu au un efect suspensiv și ar putea avea un efect de descurajare asupra magistraților. Într-un caz, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că instanțele române au încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) din Convenția europeană a drepturilor omului”.
Dacă citim acest raport cu evidențierile, constatările, criticile și recomandările Comisiei Europene și punem în oglindă declarațiile, reacțiile laudative ale guvernanților, ca simpli cetățeni am putea trage concluzia că reformele justiției ar putea fi încetinite sau neîndeplinite chiar cu intenție de către puterea politică actuală care dacă și-ar face treaba onest, competent, cum ar trebui și-ar afecta propriile interese!
Păi corupția, păi finanțarea partidelor politice, păi articolele laudative plătite…
Se încarcă comentariile...
